Solul din solariile României e la limită. De ce recolta scade an după an — și ce au început să facă legumicultorii din Dâmbovița

După nouă ani de roșii pe aceeași glie, gospodarii din jurul Târgoviștei spun că pământul „nu mai trage”. Am mers în teren să aflăm de ce îngrășămintele nu mai compensează și ce se schimbă atunci când tratezi solul, nu planta.

TÂRGOVIȘTE — Gheorghe Sabău, 61 de ani, are un solar de 300 de metri pătrați în spatele casei. Roșii, castraveți, ardei — aceleași culturi, în același pământ, de nouă ani. „Primii ani nu puneam nimic și aveam rod cât să dau și la vecini. Anul trecut am dat de trei ori cu îngrășământ și am cules jumătate”, ne spune, în timp ce ridică prelata de la intrare.

Nu e un caz izolat. În grupurile de legumicultori, aceeași observație revine în fiecare toamnă: plante care pornesc bine și se opresc, rod mic, boli care se întorc în același loc, pământ care se întărește după fiecare udare. Iar reflexul e mereu același — încă un sac de îngrășământ.

De ce obosește solul

Explicația specialiștilor în agronomie e mai simplă decât pare: un sol lucrat intensiv, cu aceeași cultură, ani la rând, își pierde treptat viața din el. Nu mineralele sunt primele care se termină, ci microbiota — bacteriile și ciupercile care descompun materia organică și pun nutrienții la dispoziția rădăcinii.

Fără ele, solul se compactează, apa băltește sau se scurge prea repede, iar rădăcina rămâne superficială. Îngrășământul pus în acest pământ hrănește planta pentru câteva săptămâni, dar nu repară nimic din mecanismul care a cedat. De aceea, spun agronomii, doza crește în fiecare an, iar rezultatul scade.

„Am tot dat îngrășământ, ca la un bolnav căruia îi dai vitamine. Problema nu era planta, era pământul de sub ea.”

Schimbarea de abordare: hrănești solul, nu doar planta

Soluția pe care a încercat-o Sabău anul acesta pornește exact de la acest lucru. Solario Guard, un biostimulator BIO produs în România de Maestrul Casei, nu este un îngrășământ. Este o formulă pe bază de microorganisme benefice, acizi humici și extracte vegetale, care se aplică pe sol pentru a-i reface echilibrul microbiologic și structura.

Se diluează în apă și se udă pământul — nu planta. Un litru acoperă între 150 și 200 de metri pătrați, adică un solar mediu de gospodărie, cu tot cu aleile dintre straturi. Poate fi folosit înainte de plantare sau pe culturi deja înființate, în câmp și în spații protejate, fără pauză înainte de plantat.

„Nu mai schimb pământul din solar”

Pentru Sabău, argumentul nu a fost recolta, ci munca. Doi ani la rând scosese pământul de la suprafață cu roaba și adusese altul de la marginea satului. „Trei zile de muncă, de fiecare dată. Anul acesta am udat de două ori, la interval de o săptămână, și am plantat.”

Ne arată straturile de la mijlocul solarului: pământ închis la culoare, care se sfărâmă când îl strângi în mână, și roșii cu frunza groasă. „Nu spun că e minune. Spun că, pentru 82 de lei, nu mai car roabe.”

La plecare, Sabău ne arată lada de roșii din capătul solarului. „Am dat în martie și în aprilie. Atât.” Pentru un an în care nu a mai cărat pământ cu roaba, spune el, sunt cei mai bine cheltuiți 82 de lei din gospodărie.

Material publicitar realizat de Maestrul Casei. Numele intervievaților corespund recenziilor verificate ale produsului. Rezultatele pot varia în funcție de tipul de sol, cultură și modul de aplicare. Fotografii ilustrative.